0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărţi: Biografii
  3. Maria cea fără de moarte
Carte

Maria cea fără de moarte

Maria cea fără de moarte. Editura Eikon
CumpărDetalii carte

Autor(i): Gaby Michailescu
Editura: Eikon
Anul apariţiei: 2013
Pagini: 290 (13x20 cm)
Preţ: 29,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Maria Tănase, descrisă ca „marea doamnă a milenarului cântec românesc“, de către fostul ei impresar, Gaby Michăilescu a fost, până la moartea sa, una dintre personalităţile marcante ale României atât inter cât şi postbelice, dar şi figură mondenă, cum România nu a mai cunoscut.

Maria Tănase s-a născut în 25 septembrie 1913 în Bucureşti, ca al treilea copil al Anei Munteanu (originară din Cârţa, judeţul Sibiu) şi al lui Ion Coandă Tănase, din satul Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.

Atât mama cât şi tatăl său fiind mari iubitori ai cântecului popular românesc Maria Tănase a venit în contact cu cântecul popular încă de când era mică.

Maria Tănase apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 la Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos“ la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11, însă ea devine celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Română de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.

Maria Tănase a fost o autodidactă, nu o cântăreaţă de formaţie academică. Ea şi-a dobândit devreme universalitatea, interpretând muzică din cele mai diferite zone ale României, din Moldova, Ardeal, Banat sau Oltenia. Pe 22 iunie 1963, cu patru luni înainte de a împlini 50 de ani, cea care a fost numită de Constantin Brâncuşi ca „reprezentanta întregii românimi“, s-a stins din viaţă, în urma unui cancer pulmonar.

Cuprinsul cărţii: „Maria cea fără de moarte“

  • Milenarul cântec românesc şi pasărea lui măiastră
  • Maria Tănase despre viaţa ei şi cântecul care a născut-o
  • O iarnă de poveste
    • Tâlcul interviului
    • Copilărie fără răsfăţ
    • Cântecul cu doar două versuri
    • „Ad-o pe aia mică“
    • O fată cântă după mort
    • „Geaba mă mai duc acasă“
    • Intermezzo
    • „Vai! Ce frumos e!“
    • Tănase îmi schimbă numele
    • Comicul
    • Evoluţie
    • Miracolul muzicii
    • Cântecul românesc
    • Liszt, Cârlig şi „Ca la Breaza“
    • Vocea mea
  • Maria neichii, Marie
  • Divina trinitate: Eminescu, Enescu, Maria Tănase
  • - Lasă băţul! Ieşi afară!
  • Supremă excesivă dăruire
  • Într-o noapte de revelion cântă în localuri!
  • Marea ei suferinţă
  • Româncă până-n prăsele - cu cuţitul la chicior
  • - Da’ ce cu „Mărăşeşti“ tuşeşti?
  • Gheorghiu-Dej, ţigan transplatat de la Bârlad la Moineşti-Comăneşti
  • Maria, Goangă, Roxy, Securitatea şi nişte chiţibuşuri
  • Crucificată pe dăinuirea neamului
  • Pălăvrăgeală telefonică, vin curs, pahare sparte şi un epitaf de milioane
  • Florarul dus-întors
  • D-ale Mariei
  • Puşca unei sentinele iminent în mare pericol
  • În urbea smârcoasă a sultanului Abdul-Medgid
  • Ca o Ioană d’Arc a apelor
  • Supremum vale
  • Garagaţă dedulcit la „căciulă“
  • Leonard şi Maria în punct comun
  • 23 august 1944
  • Ruşii ne fură Packardul!
  • Spre Bucureşti, la Bou-vagon
  • Doinitoare, cupletistă excepţională, operetistă, dramatică
  • „Regele tobelor dezlănţuite…“
  • Sfinxul din Hollywood
  • Bunii străbunii Mariei şi mândreţea de grădină
  • Fărâmiţă şi nobila doamnă Maria
  • Norocoasă ioc în mariaj
  • Constanţa Crăciun, dumnezeiasca
  • „Treci Dunărea în orice condiţii“
  • Treizeci de sate la rând!
  • Cataloi, două minute
  • Maria şi biletul de favoare
  • Cumplită noapte maramureşană
  • Lecţia Mariei
  • Fiat lux!
  • La crâşma din vale cântă o Marie
  • Răzbunarea Mariei
  • Halal inaugurare de teatru!
  • La „Iad“ într-o reavănă primăvară
  • Sub cerul românesc cântă Tito Schipa!
  • Ştefan cel Mare, Mihail Eminescu, Maria Tănase
  • Maria descoperă un puternic filon folcloric
  • Mârşava securitate comunistă încearcă să mă câştige ca „turnător“ al Măriei Tănase
  • Împăcată cu soarta ei, maşteră!
  • Ultimile rânduri citite de superbii ochi verzi ai Mariei, întru Eminescu!
  • Să fie înveşmântată în alb
  • Ireversibilă călătorie astrală
  • Se risipeşte mesianic, în armonii nebănuite
  • Oglindită între pământ şi cer, îşi cântă destinul
  • Ilustraţii
  • Legenda ilustraţiilor