Hrana de zi cu zi
Între sănătate deplină și sinucidere lentă
Autor(i): Nicolai Z. BrujaEditura: MAST
Colecţia: Bolile pe înțelesul tuturor
Anul apariţiei: 2010
Pagini: 446 (13x20 cm)
ISBN:9789731822532
Preţ: 14,45 Lei
Disponibilitate: în stoc
Cartea „Hrana de fiecare zi - Între sănătate deplină și sinucidere lentă“ își propune să dezvăluie cruntul adevăr că o nutriție„peste măsură“, improprie, dezechilibrată, nesănătoasă, o patoalimentație, așa cum au botezat-o nutriționiștii, are un profund impact asupra tuturor cauzelor principale din societatea noastră industrializată, care ne scurtează viața, apropiindu-ne de mormânt.
Într-adevăr, prin stilul de viață pe care singur îl adoptă, individul contribuie în mod permanent, fericit, dar inconștient, la edificarea unui rău - ateroscleroza - care în mod perfid și insidios îl împinge spre dispariție.
Între cauzele principale ale morbidității și mortalității din țările dezvoltate (industrializate) prioritatea o dețin bolile vasculare care, în cea mai mare parte a lor, se nasc din complicațiile tardive ale unor stări morbide, care instalându-se în arterele organismului, îl invalidează sau chiar îl ucid fără milă. Printr-un accident ischemic brutal, pacientul intră în boală pe neașteptate, în acel proces patologic degenerativ al peretelui arterial cu revelație târzie - ateroscleroza -, care în mod permanent stânjenește scurgerea sângelui spre țesuturile care au nevoie de nutrimente și oxigen.
In ultimele decenii ale secolului al XX-lea, afecțiunile vasculare au ajuns, pe plan mondial, prima cauză de deces a populației din țările bogate ale lumii. Datorită localizărilor predilecte la nivelul organelor vitale (inima și creierul), ele au devenit astăzi cel mai de temut factor de invaliditate și mortalitate. Pe măsura trecerii timpului, situația a devenit tot mai înspăimântătoare, bolile vasculare manifestându-și preferința, din nefericire, chiar și pentru generația tânără.
Potrivit estimărilor Centrului de Calcul, Statistică și Documentare Medicală, România se află pe primele locuri ale mortalității datorate afecțiunilor vasculare. Patologia vasculară domină mortalitatea în România. România se află în categoria țărilor cu risc crescut de boală cardiovasculară, datele recente arătând că încă ne situăm în categoria țărilor cu rată înaltă de boli vasculare la nivelul populației adulte și vârsnice.
Oamenii de știință sunt convinși că nutriția joacă un rom important în geneza fenomenului aterosclerotic.
Cuprinsul cărţii: „Hrana de zi cu zi“
- Prefață
- Ateroscleroza - boală milenară
- Istoric foarte scurt
- O descriere foarte sumară a sistemului arterial
- Ateroscleroza - boala arterelor
- Striațiile lipidice
- Plăcile fibroase
- Țintele aterosclerozei
- Factorii de risc aterosclerotici
- Ateroscleroza și alimentația
- Ateroscleroza și diabetul
- Ateroscleroza și sedentarismul
- Ateroscleroza și obezitatea
- Ateroscleroza și fumatul
- Ateroscleroza și stresul
- Patoalimentația - plăcerea care ucide
- Norme pentru o alimentație rațională
- Structura principalelor componente alimentare
- Proteinele
- Clasificarea proteinelor
- Structura proteinelor
- Funcțiile proteinelor
- Valoarea biologică a proteinelor
- Aportul optim de proteine
- Proteinele și patologia aterosclerozei
- Zaharurile (glucidele)
- Structura zaharurilor
- Zaharuri rele și zaharuri bune
- Aportul de glucide
- Glicemia
- Fibrele alimentare
- Clasificare și structură
- Mod de acțiune
- Rolul protector al fibrelor, efectul hipolipid
- Substanțe pectice
- Necesarul în fibre alimentare
- Grăsimile (lipidele)
- Rolul fiziologic al grăsimilor
- Acizi grași
- Acizi grași cu catena liniară saturați
- Acizi grași cu catena liniară nesaturați
- Acizi grași mononesaturați
- Acizi grași polinesaturați
- Surse de acizi grași esențiali.
- Acizi grași de tip omega-3
- Acizi grași de tip omega-6
- Acizi grași de tip omega-9
- Legătura fiziologică dintre acizii grași omega-6 și omega-9
- Acizi grași de forma „cis“ și „trans“
- Acizi grași periculoși
- Acizi grași protectori
- Necesarul lipidic în alimentație
- Acizii grași și ateroscleroza
- Trigliceridele
- Grăsimi rele, grăsimi bune
- Proteinele
- Patoalimentația, factor capital de risc în bolile cardiovasculare
- Relația dintre aliment și bolile vasculare
- Paradoxul mediteranean
- Transportul lipidelor în organism
- Lipoproteinele, vehicule de transport
- Apoproteinele
- Apoproteinele A
- Apoproteinele B
- Apoproteinele C
- A apoproteinele E
- Apoproteinele
- Eterogenitatea lipoproteinelor
- Chilomicronii
- VLDL
- LDL
- Puterea aterogenă a LDL
- IDL
- HDL
- Lipoproteine anormale
- Lipoproteine discreționare
- Lipoproteinele, vehicule de transport
- Colesterolul
- Scurt istoric
- Origine
- Conținutul colesterolului în diverse alimente
- Biosinteza colesterolului
- Structura colesterolului
- Proprietăți fizicochimice
- Colesteroiemia
- Colesteroiemia și regimul alimentar
- Factori ce afectează gozarea colesterolului
- Transportul colesterolului în organism
- Colesterolul, factor de risc cardiovascular
- Indicele relativ de risc (IRRIS)
- Evaluarea riscului vascular în funcție de RAC
- Transportul colesterolului din țesuturile periferice
- Dislipidemiile și ateroscleroza
- Fenotipuri de dislipidemii
- Hipercolesterolemiile
- Hipercolesterolemii familiale
- Hipercolesterolemia poligenică
- Hipercolesterolemia familială combinată
- Hipercolesterolemii secundare
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
- Sindromul nefrotic
- Hipotiroidismul
- Bolile hepatice
- Hipocolesterolemia
- Hipercolesterolemiile
- Fenotipuri de dislipidemii
- Hipertrigliceridemiile
- Clasificarea hipertrigliceridemiilor
- Hipertrigliceridemii exogene
- Hiperlipidemii endogene primare
- Hipertrigliceridemia primară mixtă
- Hiperlipidemii mixte (combinate)
- Hiperlipoproteinemia de tip II B
- Hiperlipidemia familială de tip III
- Hipertrigliceridemia gravă
- Clasificarea hipertrigliceridemiilor
- Depistarea hiperlipidemiilor
- Moduri de interpretare a rezultatelor
- Alte anomalii posibile
- Hipertrigliceridemia, factor de risc vascular
- Diagnosticarea hipertrigliceridemiilor
- Diagnosticarea hipertrigliceridemiilor
- Consumul de alcool și tabloul lipidic
- Contribuția sindromului X metabolic la boala cardiovasculară
- Evaluarea supragreutății
- Riscurile obezității
- Obezitatea și sindromul X metabolic
- Mecanisme implicate în producerea insulinorezistenței
- Prevenirea sindromului X metabolic
- Noțiuni de terapie antiaterosclerotică
- Terapia nutrițională
- Regimul dietetic în tratamentul dislipidemiilor
- Terapia nutrițională
- Sfaturi practice pentru evitarea sau învingerea dislipidemiilor
- Particularități ale regimului alimentar în funcție de tipul de hiperlipidemie
- Dieta și boala vasculară la copii
- Factori de risc aterogen la copii
- Conceptul de factor de risc la copii
- Factorii de risc la copii
- Noțiuni de terapie medicamentoasă
- Medicamente folosite în tratamentul dislipidemiilor
- Medicamente care scad numai colesterolul
- Medicamente antioxidante
- Probucolul
- Sechestranți de acizi biliari
- Colestiramina
- Colestipolul
- Medicamente antioxidante
- Medicamente care inhibă absorbția intestinală a colesterolului alimentar
- Derivații acidului fibric (fibrații)
- Gemfibrozilul
- Fenofibrații
- Bezafibrații
- Ciprofibrații
- Etofibrații
- Uleiul de pește
- Uleiul de cânepă
- Inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)
- Lovastatin
- Simvastatin
- Pravastatin
- Fluvastatin
- Cerivastatin
- Atorvastatin
- Acidul nicotinic (niacina)
- Medicamente care scad numai colesterolul
- Medicamente folosite în tratamentul dislipidemiilor
- Supravegherea tratamentului
- Hipercolesterolemia la copii
- Cum se tratează un copil
- Reacțiile adverse și contraindicații
- Tratamentul hiperlipidemiilor
- Tratamente extreme
- Câteva noțiuni de profilaxie în bolile vasculare
- Bilanț global de sănătate, testarea organismului
- Câteva dintre „poruncile“ pentru prevenirea aterosclerozei și bolilor vasculare
- Postfață
- Vocabular