Cartea este o amplă investigaţie despre revirimentul umilirii în public şi un studiu important în înţelegerea unui nou fenomen social care priveşte orice posesor al unui cont pe o reţea de socializare.
Deşi a crescut într-o zonă a Pakistanului stăpânită de înfricoşătoarea umbră a terorismului, Malala a învăţat de mică să aibă curajul să vorbească în numele convingerilor sale. Iar convingerea ei cea mai puternică a fost dreptul la educaţie.
În 9 octombrie 2012, cauza pentru care lupta a fost cât pe-aci să-i aducă moartea. Nimeni nu se aştepta să scape cu viaţă. Dar Malala a supravieţuit, iar astăzi e simbolul protestului paşnic şi cel mai tânăr câştigător al Premiului Nobel pentru Pace.
În discursul lui Dalai Lama, argumentele ştiinţei susţin îndemnurile religiei – semn al unei gândiri logice şi umaniste.
Vom găsi în aceste pagini câteva dintre poveştile reale ale unor oameni care au pus în practică ideile susţinute de el, ca rezultat îmbunătăţind viaţa altora şi, în plus, dobândind pentru ei înşişi o sănătate fizică şi mentală mai bună. Căci, aşa cum ne spune Dalai Lama, „să iubeşti e chiar mai important decât să fii iubit“.
Această extraordinară carte de investigaţie scoate la lumină colaborarea de culise dintre guverne, servicii secrete, mari corporaţii, traficanţi de droguri şi „terorişti“, care, pe de o parte, a căptuşit buzunarele elitei, iar pe de alta, a contribuit profund la distrugerea suveranităţii statelor în favoarea unor module economice mai eficiente, care nu ţin însă cont de Constituţia SUA şi de Declaraţia drepturilor omului.
„100 de cărţi interzise“ se adresează tuturor cititorilor interesaţi de aspectele cenzurii şi de efectele acesteia asupra anumitor opere de-a lungul timpului.
Bun venit în lumea băncilor private, unde sunt comprimaţi adevăraţi munţi de bani, iar consilierii financiari învârt cu abilitate concepte greu de priceput şi de urmărit chiar şi de unii angajaţi din domeniu. Caviarul, beta-blocantele, bonusurile şi risipa sunt însoţitorii permanenţi ai unei industrii a consultantei, a cărei artă a convingerii e ancorată în lăcomia clienţilor ei.
Numele de Paulescu este al unui om care a trăit cu toată evlavia şi frica de Dumnezeu. Un nume mare pentru români, în special pentru tineretul de astăzi, azi când a dispărut noţiunea de neam, de elită a neamului nostru.
Romanul „O mie nouă sute optzeci şi patru“ descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era post-atomică, sediul unui regim totalitar în care orice logică pare să fi fost abolită.
Suprapopularea şi supraorganizarea ameninţa din ce în ce mai mult libertatea individului, iar încercările de a contracara manipularea, propaganda mincinoasă şi spălarea creierelor par sortite eşecului.
Forţele cu care ne confruntăm sunt poate prea mari pentru a fi învinse, conchide Huxley, dar „este de datoria noastră să facem tot ce putem pentru a ne împotrivi lor“.
Servindu-se de o proză elegantă şi accesibilă şi apelând la numeroase exemple şi studii de caz, autoarea examinează problemele etice generate de efectuarea experimentelor asupra subiecţilor umani, ţinând cont de limitările modelelor din lumea animală, pentru a se ocupa apoi şi de implicaţiile înspăimântătoare ale unor astfel de cercetări.
Kathleen Taylor explorează de asemenea istoria manipulării gândurilor şi arată cum această continuă să existe în jurul nostru, de la marketing la televiziune, trecând prin politică şi educaţie.