Cărți: Psihologie (pag. 14)

Integrând rezultatele cercetărilor empirice cu noțiunile teoretice din teoria atașamentului, intersubiectivitate, neuroștiințe și meditația budistă, autorul reușește să transmită modul în care psihoterapeuții pot folosi în practică trei elemente cheie: relația terapeutică ce reprezintă un creuzet al dezvoltării, dimensiunea nonverbală a interacțiunii terapeutice și influența transformatoare a unei atitudini reflexive și meditative.

În personalitatea umană, ca și în natură, lumina și întunericul se află într-un raport de interdependență, formează un întreg. Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie văzute și lăsăm în umbră alte aspecte.

Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: „persona“ și „umbra“. În timp ce „persona“ reglementează relația cu lumea exterioară, prin „umbră“ sunt definite acele trăsături ale personalității care…

Bărbatul care caută să-și regăsească mama în partenerele sale este etichetat imediat drept „băiețelul mamei“. Iar despre femeia care preferă să umble doar cu bărbați mult mai în vârstă se spune că n-a reușit să se „desprindă de tatăl ei“.

Deși, inițial, complexele materne și paterne se dezvoltă ca un răspuns pozitiv în relația cu părinții, aceste legături extrem de strânse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihică, mai precis pentru felul în care ne construim o imagine de sine, pentru relațiile de cuplu, dar și pentru eficiența în profesie.

Cititorul consecvent al operelor lui C.G. Jung, publicate sistematic de Editura Trei în ultimii zece ani, a constatat, fără îndoială, preponderența expunerii teoretice asupra materialului clinic și a considerațiilor de tehnică.

Prezenta carte, care cuprinde transcrierea seminarului pe tema interpretării viselor, susținut de Jung la Zürich între 1928 (noiembrie) și 1930 (iunie), completează această lacună. Textul ne oferă șansa de a-l descoperi pe Jung ca analist și de a gândi și înțelege cu el pacientul său, pornind de la 30 de vise ale acestuia, care sunt interpretate pe rând, în cuprinsul seminarului.

Sandplay reprezintă o abordare terapeutică eficientă și accesibilă de vindecare a persoanei în întregul ei.

Bazându-se pe vaste cunoștințe de mitologie și folclor, dar mai cu seamă pe dezvoltările analizei jungiene, autoarea explică felul în care imaginile în nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spațiale ajută la clarificarea și depășirea blocajelor interioare.

La fel ca pictura, analiza viselor sau imaginația activă, modelarea în nisip are meritul de a aduce într-un spațiu imaginar procese inconștiente și emoții nespuse, care sunt mult mai greu de accesat în urma unei simple „cure prin vorbire“.